Toate sperantele noastre atarna de un fir de ata,pentru ca orice gand venit de nicaieri poate influenta.Atat cat valoreaza un cont in banca atat de mult putem iubi.Ori de cate ori ni se fac rautati nutrim ganduri negative.Orice dezamagire ne conduce spre demoralizare.Nu mai stim sa fim puternici,pentru ca e mai usor sa renuntam.Nu putem sta fara sa ne certam cu cineva pentru ca simtim ca lipseste ceva.Trebuie sa fim in permanenta alimentati cu adrenalina.Cand aceasta dispare,brusc,in viata noastra nu mai exista niciun strop de culoare.
Pamantul are doua fete-una cand este luminat de soare si alta cand este intuneric-,simbolul Yin si Yang are o parte neagra si una alba,exista zi si exista noapte,intreaga specie umana are doua fete:una masculina si una feminina.Asadar,este adevarat ca fiecare dintre noi are doua fete:una buna si una mai putin buna.Insa,de ce lasam partea inchisa a firii noastre sa cantareasca mai mult cand am fi mai fericiti daca nu am face-o? Ne lasam dominati de gandurile noptii, iar acest lucru ne optureaza gandurile pozitive ale zilei.Ne legam atat de strans de apusul soarelui incat ranile de pe urma legaturii ne dor in timpul zilei.Noaptea ne leaga de maini ,privandu-ne de libertatea de a ne deschide in fata oamenilor,de a-i primi in lumea noastra cu bratele larg deschise.Noi ne lasam legati.Poate ca ne place si suntem masochisti.Induram durere ca apoi sa savuram placerea.Dar aici nu este vorba de nicio placere.Iar durerea nu isi gaseste motivele.
Poate motivul este ispita.Ne lasam ispititi de rau.Acesta patrunde in mintea noastra atunci cand suntem vulnerabili,obositi de zi, ingandurati,singuri...atunci cand dormim.Noaptea faci sau gandesti cele mai teribile lucruri pe care dimineata le privesti cu o totala uimire si confuzie.
“Acum o suta de ani” se zice ca oamenii erau mult mai relaxati,sanatosi,decenti,iubitori.Asta pentru ca aveau o vointa mai puternica in a nu se lasa ispititi sau din acelasi motiv? Nu se consumau din nimicuri si ori cat de banal ar suna , luau totul asa cum era.Erau multumiti cu putinul pe care il aveau si nu se gandeau niciodata ca le-ar fi mai bine altfel pentru ca nu cunosteau alt bine.Vara era vara,iar iarna, iarna.”Era mult mai bine”. Insa de unde ar trebui sa stim daca era mai bine atunci,cand noua ne e bine cu raul de astazi?
Este o mare dierenta de clima,de caractere, de activitati, de vicii.Este o mare diferenta intre generatiile de azi si cele de acum 20 de ani pentru ca suntem toti obisnuiti cu un altfel de bine : cei tineri cu cel provocat de un rau inconstient ,iar cei mai putin tineri cu binele acela pur si inocent de altadata.Atunci cu siguranta si noaptea era mult mai linistita si frumoasa...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu